the snow man
buna dimineata, buna ziua, buna seara, oriunde va veti afla,
am o mare parere de rau pentru cei care nu (mai) cred in Mos Niculae sau in Mos Craciun. nu pot sa inteleg cum nerabdarea si emotia pina la lesin cu care cineva l-a asteptat, macar odata, pe mosneagul cu barba alba s-au putut transforma in zimbet ironic, suspiciune sau, de-a dreptul, in negare. se zice ca majoritatea persoanelor ramin, in sufletele lor, copii, pina la adinci batrinete. si, atunci, cum: fara Mos Niculae? fara Mos Craciun?
bunaoara, eu, pe 5 decembrie, seara, inainte de a ma baga in asternuturi, am aruncat o ultima privire catre perechea de bocanci din hol. acestia erau frumos rinduiti si nu necesitau lacuire intrucit sint caterpillar, din piele, maro, intoarsa. recunosc, anul acesta prevedeam de la Mos Niculae mai mult niste joarde peste poponet decit niscaiva cadouri. m-am intins in pat si mi-am ingropat o perna in pijamale, la fund. macar sa nu doara asa de tare nuielele ce aveam sa le primesc.
dimineata, m-am trezit fara nicio suferinta in dos. m-am dus in vestibul. incaltarile mele de iarna goale, goale. nu tu o portocala, nu tu o bomboana, nu tu un craitar. dupa o sumara toaletare, fara prea mare tragere de inima ori vreun gind ascuns, am pornit calculatorul. iar pe monitor, ce sa vezi? eram anuntat ca, in cursul noptii, tocmai ce vindusem, pe okazii.ro, un articol de 100 de euro. bucuros, i-am multumit, din inima, Mosului, care, inca o data, m-a facut sa zimbesc.
in ajunul Nasterii Domnului am cumparat o umila crenguta de brad. am ornamentat-o la fel de modest, cu trei mici decoratiuni. m-am intrebat daca Mos Craciun va trece si pe la mine. sincer, ma cam indoiam. numai ca Santa nu m-a ocolit si a trimis daruri prin dragele mele ioana, ina rembas si mihaela ianculescu insa si prin scotianul jim, tom savu si prietena lui, ana. am umplut tablia scrinului din sufragerie de lucrusoare minunate. vreo doua zile, am tot batut din palme de fericire.
si mai am o fiinta hivernala pe care o socotesc. ieri, devreme, am iesit din casa pentru a fi printre primii la posta. la nici citiva pasi de usa blocului, aproape ca am dat nas cu un veritabil Om de Zapada aparut acolo, cine stie cum, la lumina intunericului. bineinteles ca, vesel nevoie mare de o asemenea intilnire, l-am salutat si nu m-am mirat deloc sa vad cum unul din ochii de taciune i se aprinde. mai mult, pe drum, linga un parculet, niste tinci glasuiau bine dispusi, topaind in jurul altui Om de Zapada, cam de statura lor. i-am facut cu mina si acestuia iar el mi-a raspuns clatinindu-si bratele din ramurele.
cum ar veni, englezeste, in grai modern, Frosty – The Snow Man. in limbaj universal, de-a pururi, Dumnezeu…
La Multi Ani, cu Multa Sanatate si Mult Noroc, alaturi de toti cei dragi!
dan carpinisan
ingrozitor de tinara
buna dimineata, buna ziua, buna seara, oriunde va veti afla,
mini seria se numeste „olive kitteridge„. contine patru parti si se difuzeaza, saptaminile acestea, pe hbo romania. este, conform recomandarilor, „o drama care zugraveste povestea dulce şi amuzantă a unui oraş aparent liniştit, cu afacerile şi tragediile lui, prezentate din perspectiva lui olive„.
unul din caractere este denise. denise e juna, deloc frumoasa dar haioasa si mereu vesela, intotdeauna cu un cuvint bun pentru fiecare. cel putin, deocamdata, in primul episod. mai tirziu, poate, se va dovedi o ciudata, o neadaptata absolut, o nimfomana ori o creatura diavoleasca.
la ora cind va scriu aceste rinduri, personajul denise e vaduv. ea fusese casatorita cu henry, intre timp mort intr-un asa zis accident de vinatoare. baiatul era un fost jucator de fotbal american, dragutel foc, preferatul majoretelor. insa din oferta bogata de chipuri, sini si glezne, el a ales-o taman pe soricica ochelarista, denise.
intr-o zi de dinaintea nenorocirii cinegetice, denise ii povestea patronului ei – farmacist, sotul olivei -, cit de mult isi iubeste barbatul si cit de fericiti sint. „ieri, dupa serviciu, m-a luat cu camioneta si ne-am dus la parintii lui, la ferma. acolo, la luminile farurilor, am cules, pina tirziu, in noapte, cartofi. cum afla cite unul, henry mi-l arata, rizind, ridicindu-si bratele. iar eu ma distram copios„.
si eu mai am bucurii mici. gasesc pline de haz si de intelesuri tot felul de intimplari, altfel, posibil, banale, si nu ma simt binecuvintat doar de inflorirea bobocilor de magnolie, una din minunatiile pe care mi le-a daruit ioana. ce-mi lipseste, ce ma sfisie, mai ales in preajma Sfintelor Sarbatori, e absenta denisei, adica, asa cum v-am mai spus, a celei cu care sa impartasesc.
denise, in film, e nostima si ingrozitor de tinara. la virsta ei, sint sigur, nu-i lipsesc increderea si convingerile. speranta…
Craciun Fericit!
dan carpinisan
tu esti bun
catalin,
multumesc mult. pentru mesaj. pentru idei. pentru indemn.
tu nu cunosti insa, din fericire sau din pacate, ca stai de vorba cu:
o zdreanta. un vierme. o cazatura.
tu esti un om activ. eu sint ghiuleaua ce impiedica mersul.
tu ai aspiratii. eu numai reprimari.
tu traiesti. eu doar respir.
te rog frumos, trimite-mi bancuri. funny commercials. imagini cu ursi. poze din san juan.
tu, poate, ai tras fiecare foc in plin sau aproape de zece si incarcatorul ti-e inca doldora. eu am ratat totul si nu mai am decit un glonte in butoias: Dumnezeu. dar tinta e atit de departe incit abia o vad.
sintem diferiti, catalin. tu esti bun.
Sarbatorile cu Bine!
cu prietenia de cind eram copii,
dan carpinisan
teatrulviseloroldtrafford 